Fundația „Habitat for Humanity” a distribut marți 26 iulie, ajutoare pentru familiile afectate de inundațiile de vara trecută, din zona Dumbrava Roșie.
Printr-un parteneriat între Primăria Municipiului Dorohoi, Direcția de Asistență Socială (DAS) și Fundația Habitat, 30 de famiilii au primit frigidere, aragaze, seturi de farfurii și mașini de spălat. Programul se derulează sub deviza „Habitat for Humanity” construiește, Serviciul de Ajutor Maltez în România Dotează!”, iar valoarea donațiilor oferite de organizația umanitară se ridică la aproximativ 9000 de euro.
Famiile care au beneficat de aceste donații au fost alese în baza unor criterii obiective, au primit ajutoare doar familiile considerate cazuri sociale grave, lista cu respectivele familii fiind întocmită de Primăria Municipiului Dorohoi care cunoaște fiecare caz în parte. Mai mult, 17 familii din cele aflate pe listă primiseră deja aragaze din alte surse, așa că prin intermediul DAS au fost alese alte familii care să beneficieze de aragazele rămase.
Prezenți la activitate au fost directorul DAS, Radu Surdu, primarul Dorohoiului, ing. Dorin Alexandrescu și deputatul Andrei Dolineaschi, care a trecut să salute inițiativa primăriei și a fundației.
Cu privire la ajutorele oferite localnicilor din Dumbrava Roșie, primarul Dorin Alexandrescu, a declarat pentru Dorohoi News „Primăria și fundația „Habitat for Humanity” au o legătură mai strânsă, un proiect de lungă durată și acum sunt bucuros că Serviciul de ajutor Maltez care activează pe teritoriul României împreună cu fundația s-a întors în Dorohoi și continuă procesul de ajutoare și integrare a celor afectați de inundații”.
Urmariți în exclusivitate declarația reprezentantului organizației „Habitat for Humanity” și secretar general al Serviciilor de Ajutor Maltez în România Barla Zsuzsa. (DorohoiNews.ro, Andriana D.)
Bisericuta de lemn
miercuri, 27 iulie 2011
luni, 18 iulie 2011
Case pentru sinistraţi sfinţite de episcopul Calinic Botoşăneanul
Momentul de Dorohoi - Mihai CRIHAN
Casele a trei familii de sinistraţi dorohoieni au fost sfinţite sâmbătă de Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. Alături de acesta, la sfinţirea imobilelor au participat Stelian Ciurciun, preot protopop al Protopopiatului Dorohoi, precum şi mai mulţi reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Cele trei case au fost ridicate din temelii cu fonduri ale Mitropoliei, fiind finisate, mobilate şi utilate. Beneficiarii acestor case sunt trei familii cu venituri modeste sau chiar fără nicio sursă de venit. Una dintre acestea, o familie de pe strada Colonel Vasiliu, a trăit o perioadă într-o construcţie improvizată, înainte de a-i fi repartizat un modul în tabăra de sinistraţi. Valoarea totală a investiţiei se ridică la peste 300.000 de lei. „Biserica s-a implicat activ în acest proces de recon-strucţie de după inundaţii şi am încercat să le oferim un ajutor celor aflaţi în nevoie”, a declarat preotul Stelian Ciurciun. Pentru familiile sinistrate, noile case reprezintă „cea mai mare bucurie”. „Ne pierdusem complet speranţa că cineva ne va ajuta şi pe noi. La alte case se lucra, însă pe noi nu ne căuta nimeni. Le mulţumim din suflet celor care au contribuit şi
ne-au ajutat să avem din nou un acoperiş deasupra capului”, a spus unul dintre sinistraţi. Biserica a oferit ajutor material şi sinistraţilor din alte localităţi. Pe lângă ajutoarele aduse imediat după inundaţii, Biserica este implicată financiar în reconstrucţia a 70 de case din judeţ, iar în urmă cu aproximativ o lună, la sinistraţii din comunele învecinate Dorohoiului, au ajuns 100 de seturi de mobilier şi aparatură electrocasnică.
Casele a trei familii de sinistraţi dorohoieni au fost sfinţite sâmbătă de Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. Alături de acesta, la sfinţirea imobilelor au participat Stelian Ciurciun, preot protopop al Protopopiatului Dorohoi, precum şi mai mulţi reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Cele trei case au fost ridicate din temelii cu fonduri ale Mitropoliei, fiind finisate, mobilate şi utilate. Beneficiarii acestor case sunt trei familii cu venituri modeste sau chiar fără nicio sursă de venit. Una dintre acestea, o familie de pe strada Colonel Vasiliu, a trăit o perioadă într-o construcţie improvizată, înainte de a-i fi repartizat un modul în tabăra de sinistraţi. Valoarea totală a investiţiei se ridică la peste 300.000 de lei. „Biserica s-a implicat activ în acest proces de recon-strucţie de după inundaţii şi am încercat să le oferim un ajutor celor aflaţi în nevoie”, a declarat preotul Stelian Ciurciun. Pentru familiile sinistrate, noile case reprezintă „cea mai mare bucurie”. „Ne pierdusem complet speranţa că cineva ne va ajuta şi pe noi. La alte case se lucra, însă pe noi nu ne căuta nimeni. Le mulţumim din suflet celor care au contribuit şi
ne-au ajutat să avem din nou un acoperiş deasupra capului”, a spus unul dintre sinistraţi. Biserica a oferit ajutor material şi sinistraţilor din alte localităţi. Pe lângă ajutoarele aduse imediat după inundaţii, Biserica este implicată financiar în reconstrucţia a 70 de case din judeţ, iar în urmă cu aproximativ o lună, la sinistraţii din comunele învecinate Dorohoiului, au ajuns 100 de seturi de mobilier şi aparatură electrocasnică.
Ajutoare din Germania pentru sinistraţi
Un transport cu ajutoare destinat persoanelor afectate de inundaţiile de anul trecut a ajuns marţi la Dorohoi. Ajutoarele umanitare au fost trimise de Fundaţia EHD din Germania, al cărei preşedinte este Eberhart Duringen. Transportul a conţinut în principal mobilier pentru spital, saltele, lenjerie şi seturi de tacâmuri pentru bucătărie. Fundaţia EHD a mai trimis transporturi cu ajutoare imediat după inundaţii şi potrivit primarului, colaborarea cu municipalitatea dorohoiană va continua.
Transportul umanitar care a ajuns marţi la Dorohoi a fost rezultatul discuţiilor avute în urmă cu câteva luni dintre primarul Dorin Alexandrescu şi preşedintele fundaţiei din Germania, Eberhart Duringen. Acesta din urmă şi-a arătat disponibilitatea de a ajuta în continuare persoanele afectate de inundaţii şi municipalitatea dorohoiană.
Transportul conţine câte 30 de paturi de spital, saltele şi noptiere, 1000 de seturi complete de tacâmuri de masă, lenjerii, prosoape, unelte şi biciclete.
Primarul Dorin Alexandrescu a declarat că municipalitatea va continua colaborarea cu fundaţia din Germania, primul proiect comun urmând să se materializeze la începutul lunii iunie.
“Doresc să mulţumesc Fundaţiei EHD şi preşedintelui Eberhart pentru ajutoarele trimise. În discuţiile avute cu dumnealui, am stabilit ca în primele zile ale lunii iunie, să inaugurăm un parc de joacă pentru copii, în cartierul Plevna, unde primăria va pune la dispoziţie terenul iar fundaţia EHD va aduce şi monta mobilierul de joacă. Cu acest prilej, preşedintele Eberhart a confirmat prezenţa la Dorohoi şi atunci, sper să stabilim şi alte domenii de colaborare, eventual un parteneriat pe termen lung între Fundaţia EHD şi Primăria Dorohoi” a declarat primarul Dorin Alexandrescu.
Articol preluat de la adresa Realitatea Dorohoiana
Transportul umanitar care a ajuns marţi la Dorohoi a fost rezultatul discuţiilor avute în urmă cu câteva luni dintre primarul Dorin Alexandrescu şi preşedintele fundaţiei din Germania, Eberhart Duringen. Acesta din urmă şi-a arătat disponibilitatea de a ajuta în continuare persoanele afectate de inundaţii şi municipalitatea dorohoiană.
Transportul conţine câte 30 de paturi de spital, saltele şi noptiere, 1000 de seturi complete de tacâmuri de masă, lenjerii, prosoape, unelte şi biciclete.
Primarul Dorin Alexandrescu a declarat că municipalitatea va continua colaborarea cu fundaţia din Germania, primul proiect comun urmând să se materializeze la începutul lunii iunie.
“Doresc să mulţumesc Fundaţiei EHD şi preşedintelui Eberhart pentru ajutoarele trimise. În discuţiile avute cu dumnealui, am stabilit ca în primele zile ale lunii iunie, să inaugurăm un parc de joacă pentru copii, în cartierul Plevna, unde primăria va pune la dispoziţie terenul iar fundaţia EHD va aduce şi monta mobilierul de joacă. Cu acest prilej, preşedintele Eberhart a confirmat prezenţa la Dorohoi şi atunci, sper să stabilim şi alte domenii de colaborare, eventual un parteneriat pe termen lung între Fundaţia EHD şi Primăria Dorohoi” a declarat primarul Dorin Alexandrescu.
Articol preluat de la adresa Realitatea Dorohoiana
Acţiune umanitară pentru sinistraţii din parohiile Protopopiatului Dorohoi
Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România (AIDRom) a organizat ieri în municipiul Dorohoi o acţiune umanitară pentru 100 de familii afectate de viitura care s-a abătut asupra acestui oraş la sfârşitul lunii iunie 2010. Oamenii au primit din partea AIDRom mobilier pentru bucătărie şi electrocasnice.
Sinistraţii din parohia Brăscăuţi, Protopopiatul Dorohoi, au primit ieri de la Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România mobilier pentru bucătărie, câte un aragaz şi un frigider. Delegaţia AIDRom a fost condusă de reverendul Miklos Menessy, coordonator programe în cadrul Departamentului de dezvoltare şi cooperare - prevenirea dezastrelor şi răspuns în situaţii de urgenţă, fiind însoţită de pr. Adrian Creţu, secretar al Protopopiatului Dorohoi. După cum ne-a relatat pr. Adrian Creţu, operaţiunea de ajutorare a celor 100 de familii sinistrate va continua timp de o săptămână în Dorohoi şi în alte parohii din mediul rural.
"În primă fază, AIDRom a adus pachete cu alimente şi detergenţi, în luna decembrie a anului trecut, iar acum a oferit mobilier pentru o parte din casele construite cu fonduri de la Guvernul României şi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. A fost oferit mobilier de bucătărie, aragazuri şi frigidere pentru 100 de case afectate. Familiile care au primit aceste daruri au fost tare bucuroase. Sper ca în viitor ei să simtă că Biserica nu înseamnă doar clădirea, ci şi ajutorarea oamenilor care sunt în nevoi", a declarat rev. Miklos Menessy.
AIDRom lucrează de 20 de ani în societatea românească, având diferite activităţi atât ecologice, cât şi sociale, pentru aşezăminte de ocrotire socială. "Avem activităţi pentru calamităţi şi pentru prevenirea lor. Acestea le derulăm de două decenii şi vrem să arătăm că bisericile îşi asumă răspunderea pentru a ajuta populaţia, indiferent de confesiune, dacă sunt în nevoi. O parte din activităţile Asociaţiei Ecumenice a Bisericilor din România se concretizează în ajutorarea celor aflaţi în situaţii dificile, după ce au avut de suferit de pe urmele calamităţilor", a adăugat rev. Miklos Menessy.
În prezent, majoritatea caselor sinistraţilor ridicate cu sprijinul Centrului eparhial Iaşi în Dorohoi şi în localităţile învecinate sunt terminate. În unele locuinţe oamenii s-au mutat deja, iar altele urmează să fie finalizate în cursul acestui an. Arhiepiscopia Iaşilor a contribuit cu suma de 8.000 de lei pentru manopera a 70 de case, construind trei case în Dorohoi din temelii. Într-un interviu acordat postului Radio TRINITAS în cadrul Campaniei "De ce suntem ortodocşi?", părintele Stelian Ciurciun, protopop al Protopopiatului Dorohoi, a amintit faptul că până în prezent Protopopiatul Dorohoi a trimis 95 de scrisori de mulţumire entităţilor care au fost alături de sinistraţii mai multor parohii din protoieria pe care o conduce. "Imediat după ce viitura a venit peste o parte a oraşului Dorohoi şi peste câteva din localităţile învecinate, mai multe persoane, parohii, societăţi, instituţii etc. au dat dovadă de solidaritate", a mărturisit pr. protopop Stelian Ciurciun.
Sinistraţii din parohia Brăscăuţi, Protopopiatul Dorohoi, au primit ieri de la Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România mobilier pentru bucătărie, câte un aragaz şi un frigider. Delegaţia AIDRom a fost condusă de reverendul Miklos Menessy, coordonator programe în cadrul Departamentului de dezvoltare şi cooperare - prevenirea dezastrelor şi răspuns în situaţii de urgenţă, fiind însoţită de pr. Adrian Creţu, secretar al Protopopiatului Dorohoi. După cum ne-a relatat pr. Adrian Creţu, operaţiunea de ajutorare a celor 100 de familii sinistrate va continua timp de o săptămână în Dorohoi şi în alte parohii din mediul rural.
"În primă fază, AIDRom a adus pachete cu alimente şi detergenţi, în luna decembrie a anului trecut, iar acum a oferit mobilier pentru o parte din casele construite cu fonduri de la Guvernul României şi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. A fost oferit mobilier de bucătărie, aragazuri şi frigidere pentru 100 de case afectate. Familiile care au primit aceste daruri au fost tare bucuroase. Sper ca în viitor ei să simtă că Biserica nu înseamnă doar clădirea, ci şi ajutorarea oamenilor care sunt în nevoi", a declarat rev. Miklos Menessy.
AIDRom lucrează de 20 de ani în societatea românească, având diferite activităţi atât ecologice, cât şi sociale, pentru aşezăminte de ocrotire socială. "Avem activităţi pentru calamităţi şi pentru prevenirea lor. Acestea le derulăm de două decenii şi vrem să arătăm că bisericile îşi asumă răspunderea pentru a ajuta populaţia, indiferent de confesiune, dacă sunt în nevoi. O parte din activităţile Asociaţiei Ecumenice a Bisericilor din România se concretizează în ajutorarea celor aflaţi în situaţii dificile, după ce au avut de suferit de pe urmele calamităţilor", a adăugat rev. Miklos Menessy.
În prezent, majoritatea caselor sinistraţilor ridicate cu sprijinul Centrului eparhial Iaşi în Dorohoi şi în localităţile învecinate sunt terminate. În unele locuinţe oamenii s-au mutat deja, iar altele urmează să fie finalizate în cursul acestui an. Arhiepiscopia Iaşilor a contribuit cu suma de 8.000 de lei pentru manopera a 70 de case, construind trei case în Dorohoi din temelii. Într-un interviu acordat postului Radio TRINITAS în cadrul Campaniei "De ce suntem ortodocşi?", părintele Stelian Ciurciun, protopop al Protopopiatului Dorohoi, a amintit faptul că până în prezent Protopopiatul Dorohoi a trimis 95 de scrisori de mulţumire entităţilor care au fost alături de sinistraţii mai multor parohii din protoieria pe care o conduce. "Imediat după ce viitura a venit peste o parte a oraşului Dorohoi şi peste câteva din localităţile învecinate, mai multe persoane, parohii, societăţi, instituţii etc. au dat dovadă de solidaritate", a mărturisit pr. protopop Stelian Ciurciun.
Case noi pentru sinistrati
Pentru 30 de familii care și-au pierdut locuințele, Habitat for Humanity a construit la Dorohoi, pe un un fost câmp de orz, 30 de case. “Casele au fost făcute cu suflet”, le spune Adi Magda, coordonatorul șantierului de la Dorohoi, sinistraților emoționați, cu o seară înainte ca aceștia să-și primească, fiecare, cheia de la noua locuință.
A doua zi urmează să se sfârșească, pentru ei, un an cumplit, trăit de cei mai mulți în niște containere din tablă puse de Primărie într-o autobază de lângă șantier pentru familiile care nu au avut altă opțiune.
“Ce condiții să fie?”, îmi răspunde doamna Maria Dăniluță, de 75 de ani, la întrebarea stupidă, ridicând din umeri. Se vede cu ochiul liber ce condiții sunt într-o cutie de tablă cât un hol mai mare, cu baie comună în parcare, cu toate hainele claie peste grămadă, acoperite cu o pătură, mai multe cutii îngrămădite într-un colț, cu un reșou pe care stăteau două oale cu mâncare, un pat într-un colț și un televizor mic pe o masă. Singurul lucru care dădea iluzia că mă aflam într-o locuință era un ceas agățat pe perete. “Asta-i tot ce am. Iarna-i frig, vara te frige tabla asta, mâncarea la reșou. Stăm cum putem”, spune femeia cu zâmbetul pe buze, entuziasmată totuși că nepoții și cumnata sa au parte de un nou început în casa primită de la Habitat for Humanity. “Eu eram proprietară unde au venit apele, dar am cedat dreptul meu cumnatei, ea are copii. Deocamdată mai stau aici, aștept să văd unde o să mă ducă de la Primărie”, spune ea.
În timp ce-mi povestește cum a fost salvată de pompieri la inundații, primește o vizită. Vecina sa de modul, Andreea, apare cu bebelușul ei de patru luni în brațe. Andreea are 20 de ani și locuiește într-un container cu soțul ei, sora și mama. Singurul lor venit este alocația copilului, iar soțul ei lucrează cu ziua. Au pierdut casa în care stăteau la inundații, casă care era a bunicului, și acum așteaptă de la Primărie un acoperiș deasupra capului. “N-avem nicio posibilitate să ne facem casa noastră”, spune Andreea, mirată de întrebare. “S-o grăbit repede la măritat”, comentează doamna Maria. “Le-o trebuit lor copil, da ce să-i faci faci, dragostea-i dragoste, te arde și-n călcâie”, adaugă zâmbind.
Afară, printre containere, câțiva copii se joacă nepăsători cu mingea. La câțiva metri mai încolo se fac ultimele pregătiri pentru ceremonia de înmânare a cheilor.
“Astăzi se concretizează promisiunile de a reda speranța celor afectați”, spune, în cadrul ceremoniei, primarul localității Dorin Alexandrescu, casigurându-i pe noii locatari că în trei luni vor avea și toate facilitățile – apă, electricitate, gaze și restul. În vecinătatea caselor Habitat se construiesc alte 81 de case ale Primăriei pentru cazuri sociale, care nu sunt gata încă, dar sunt așteptate cu sufletul la gură de cei care își petrec zilele în modulele din autobază.
“Speranța a dobândit concretețe”, a spus, la rândul său, Eugen Curteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale și Turismului care le-a transmis dorohoienilor că doamna ministru Elena Udrea a acordat tot sprijinul necesar în acest proiect și a repetat de trei ori că ministerul “și-a dat tot concursul”.
La sfârșitul a 3.245 de ore de muncă adunate de cei 500 de voluntari, cele 30 de familii sau reprezentanții lor au primit locuințele mult așteptate. Mulți au pus umărul de-a lungul celor nouă luni cât a durat construcția, alții au venit direct la primirea casei. “Minusul e că pe mulți nici nu i-am văzut la față. Mentalitatea sinistraților din România este ‘am pierdut tot, TREBUIE să îmi dea altcineva ceva’”, spune, cu mâhnire, Adi Magda.
Pe scena amplasată în mijlocul caselor defilează, emoționați sau mândri, reprezentanții sponsorilor și autorităților. Publicul încearcă să se ascundă de soarele dogoritor și de praful stârnit de agitație, iar lăutarii pregătiți pentru petrecerea câmpenească se șterg des de transpirație. Sprijiniți de peretele uneia dintre case, în lateralul scenei, beneficiarii, îmbrăcați cu hainele cele mai bune, așteaptă, cu un amestec de tristețe și bucurie în proporții egale, cheile.
În timp ce preoții sfințesc casele, doamna Elena asistă plângând la spectacol. “E frumoasă, mamă, casa, numai să am zile să mă bucur de ea”, spune femeia în vârstă de 82 de ani, care își îngrijește singură soțul fără un picior. Era la spital cu bărbatul când au fost inundațiile, iar ziua când și-a văzut casa la pământ i-a rămas ca un bolovan pe suflet. A locuit împreună cu soțul ei într-o cameră dată de Primărie până acum și e bucuroasă să aibă din nou casă, însă bucuria e greu de exprimat printre lacrimile imposibil de stăpânit la amintirea greutăților vârstei și neputinței.
Cei mai mulți dintre oamenii care și-au luat în primire casele sunt bătrâni, tinerii au plecat la muncă în străinătate, iar alții, bolnavi, și-au trimis reprezentanți. Adrian Piftor și soția sa au, fiecare, 36 de ani și au plecat la muncă în Italia. Mama, mătușa, verișoara cu soțul și copiii au venit să preia în locul lor casa la a cărei construcție au participat. Au plantat crini de toamnă și crizanteme în fața casei și au venit cu aparatul foto să facă poze să le trimită și celor doi proprietari.
Oana are 30 de ani și este proaspăt căsătorită. Practic se află în luna de miere, iar noua casă primită de la Habitat for Humanity este un cadou de nuntă pentru ea. Se consideră norocoasă că a locuit la mama ei în acest an și e bucuroasă că are casă nouă la care a muncit împreună cu fratele și prietenii.
Multe dintre case nu au primit atenție din partea noilor proprietari, voluntarii Habitat for Humanity fiind nevoiți chiar și să șteargă geamurile cu o zi înaintea ceremoniei.
Unul dintre cei mai bucuroși oameni prezenți era Daniel Gheorghe, care, deși venea direct de la gară după o călătorie de o noapte întreagă, deborda de fericire să vadă cu ochii lui ce a realizat. “Am venit de la Medgidia ca voluntar în acest proiect. În luna noiembrie am participat la construcția a patru case de aici, în diferite etape. Eu am plecat de la birou pe șantier și am învățat și meserie aici. Am lucrat umăr la umăr cu unul dintre beneficiari care muncea noaptea la salubrizare și ziua venea alături de noi. Satisfacția este enormă. E o împlinire de suflet, care nici nu se poate reda în cuvinte”, spune Daniel, care își găsea cu greu vorbele de emoție.
Robin Black, Associate Director for Construction Design & Technology, Disaster Response Habitat for Humanity International Europe and Central Asia, are experiența multor reconstrucții după dezastre și a văzut mulți oameni năpăstuiți care și-au pierdut casele și bunurile în cutremure, inundații, incendii și alte calamități. “Ați fi surprinși să vedeți cât de repede își revin oamenii după dezastru, e uimitoare rezistența oamenilor”, spune din experiență Robin, adăugând cât de important e ca oamenii să fie stabiliți, pe cât posibil, în același loc, în locul de unde provin. “E bine că aici sunt aceiași oameni care se cunosc, e aceeași comunitate, oamenii au rămas împreună. Cultural, există diferențe de atitudine a oamenilor în fața dezastrului, dar când sunt cu spatele la zid, oamenii se ajută unii pe alții”, a observat acesta.
Mihaela are 9 ani și îi spune lui Robin că învață și ea engleza la școală, deja știe să spună “Hello” și “What’s your name” și vrea să ajungă și ea în Scoția. Deocamdată locuiește într-unul dintre modulele din tablă din autobază cu cei 8 frați ai ei, mama și tata.
Proiectul a fost implementat cu susținerea Guvernului României, Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și a UNICEF. 60 de companii și peste 20.000 de donatori individuali au contribuit la finalizarea proiectului „Și eu reclădesc speranța!”.
Habitat for Humanity este o organizație non-profit care caută să elimine lipsa de adăpost și adăpostirea sărăcăciosă a persoanelor din întreaga lume. La nivel global, Habitat for Humanity a construit şi reabilitat peste 400.000 de locuințe pentru 2 milioane de persoane din mai mult de 3.000 de comunități, în 100 de țări de pe întreg globul. Habitat for Humanity România (Habitat pentru Umanitate) a ajutat până în acest moment peste 1.750 de familii din Bacău, Prahova, Neamţ, Botoşani, Bihor, Dolj, Constanţa şi Cluj să locuiască decent şi în demnitate.
Preluat de pe pgina http://totb.ro/?p=13976
A doua zi urmează să se sfârșească, pentru ei, un an cumplit, trăit de cei mai mulți în niște containere din tablă puse de Primărie într-o autobază de lângă șantier pentru familiile care nu au avut altă opțiune.
“Ce condiții să fie?”, îmi răspunde doamna Maria Dăniluță, de 75 de ani, la întrebarea stupidă, ridicând din umeri. Se vede cu ochiul liber ce condiții sunt într-o cutie de tablă cât un hol mai mare, cu baie comună în parcare, cu toate hainele claie peste grămadă, acoperite cu o pătură, mai multe cutii îngrămădite într-un colț, cu un reșou pe care stăteau două oale cu mâncare, un pat într-un colț și un televizor mic pe o masă. Singurul lucru care dădea iluzia că mă aflam într-o locuință era un ceas agățat pe perete. “Asta-i tot ce am. Iarna-i frig, vara te frige tabla asta, mâncarea la reșou. Stăm cum putem”, spune femeia cu zâmbetul pe buze, entuziasmată totuși că nepoții și cumnata sa au parte de un nou început în casa primită de la Habitat for Humanity. “Eu eram proprietară unde au venit apele, dar am cedat dreptul meu cumnatei, ea are copii. Deocamdată mai stau aici, aștept să văd unde o să mă ducă de la Primărie”, spune ea.
În timp ce-mi povestește cum a fost salvată de pompieri la inundații, primește o vizită. Vecina sa de modul, Andreea, apare cu bebelușul ei de patru luni în brațe. Andreea are 20 de ani și locuiește într-un container cu soțul ei, sora și mama. Singurul lor venit este alocația copilului, iar soțul ei lucrează cu ziua. Au pierdut casa în care stăteau la inundații, casă care era a bunicului, și acum așteaptă de la Primărie un acoperiș deasupra capului. “N-avem nicio posibilitate să ne facem casa noastră”, spune Andreea, mirată de întrebare. “S-o grăbit repede la măritat”, comentează doamna Maria. “Le-o trebuit lor copil, da ce să-i faci faci, dragostea-i dragoste, te arde și-n călcâie”, adaugă zâmbind.
Afară, printre containere, câțiva copii se joacă nepăsători cu mingea. La câțiva metri mai încolo se fac ultimele pregătiri pentru ceremonia de înmânare a cheilor.
“Astăzi se concretizează promisiunile de a reda speranța celor afectați”, spune, în cadrul ceremoniei, primarul localității Dorin Alexandrescu, casigurându-i pe noii locatari că în trei luni vor avea și toate facilitățile – apă, electricitate, gaze și restul. În vecinătatea caselor Habitat se construiesc alte 81 de case ale Primăriei pentru cazuri sociale, care nu sunt gata încă, dar sunt așteptate cu sufletul la gură de cei care își petrec zilele în modulele din autobază.
“Speranța a dobândit concretețe”, a spus, la rândul său, Eugen Curteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale și Turismului care le-a transmis dorohoienilor că doamna ministru Elena Udrea a acordat tot sprijinul necesar în acest proiect și a repetat de trei ori că ministerul “și-a dat tot concursul”.
La sfârșitul a 3.245 de ore de muncă adunate de cei 500 de voluntari, cele 30 de familii sau reprezentanții lor au primit locuințele mult așteptate. Mulți au pus umărul de-a lungul celor nouă luni cât a durat construcția, alții au venit direct la primirea casei. “Minusul e că pe mulți nici nu i-am văzut la față. Mentalitatea sinistraților din România este ‘am pierdut tot, TREBUIE să îmi dea altcineva ceva’”, spune, cu mâhnire, Adi Magda.
Pe scena amplasată în mijlocul caselor defilează, emoționați sau mândri, reprezentanții sponsorilor și autorităților. Publicul încearcă să se ascundă de soarele dogoritor și de praful stârnit de agitație, iar lăutarii pregătiți pentru petrecerea câmpenească se șterg des de transpirație. Sprijiniți de peretele uneia dintre case, în lateralul scenei, beneficiarii, îmbrăcați cu hainele cele mai bune, așteaptă, cu un amestec de tristețe și bucurie în proporții egale, cheile.
În timp ce preoții sfințesc casele, doamna Elena asistă plângând la spectacol. “E frumoasă, mamă, casa, numai să am zile să mă bucur de ea”, spune femeia în vârstă de 82 de ani, care își îngrijește singură soțul fără un picior. Era la spital cu bărbatul când au fost inundațiile, iar ziua când și-a văzut casa la pământ i-a rămas ca un bolovan pe suflet. A locuit împreună cu soțul ei într-o cameră dată de Primărie până acum și e bucuroasă să aibă din nou casă, însă bucuria e greu de exprimat printre lacrimile imposibil de stăpânit la amintirea greutăților vârstei și neputinței.
Cei mai mulți dintre oamenii care și-au luat în primire casele sunt bătrâni, tinerii au plecat la muncă în străinătate, iar alții, bolnavi, și-au trimis reprezentanți. Adrian Piftor și soția sa au, fiecare, 36 de ani și au plecat la muncă în Italia. Mama, mătușa, verișoara cu soțul și copiii au venit să preia în locul lor casa la a cărei construcție au participat. Au plantat crini de toamnă și crizanteme în fața casei și au venit cu aparatul foto să facă poze să le trimită și celor doi proprietari.
Oana are 30 de ani și este proaspăt căsătorită. Practic se află în luna de miere, iar noua casă primită de la Habitat for Humanity este un cadou de nuntă pentru ea. Se consideră norocoasă că a locuit la mama ei în acest an și e bucuroasă că are casă nouă la care a muncit împreună cu fratele și prietenii.
Multe dintre case nu au primit atenție din partea noilor proprietari, voluntarii Habitat for Humanity fiind nevoiți chiar și să șteargă geamurile cu o zi înaintea ceremoniei.
Unul dintre cei mai bucuroși oameni prezenți era Daniel Gheorghe, care, deși venea direct de la gară după o călătorie de o noapte întreagă, deborda de fericire să vadă cu ochii lui ce a realizat. “Am venit de la Medgidia ca voluntar în acest proiect. În luna noiembrie am participat la construcția a patru case de aici, în diferite etape. Eu am plecat de la birou pe șantier și am învățat și meserie aici. Am lucrat umăr la umăr cu unul dintre beneficiari care muncea noaptea la salubrizare și ziua venea alături de noi. Satisfacția este enormă. E o împlinire de suflet, care nici nu se poate reda în cuvinte”, spune Daniel, care își găsea cu greu vorbele de emoție.
Robin Black, Associate Director for Construction Design & Technology, Disaster Response Habitat for Humanity International Europe and Central Asia, are experiența multor reconstrucții după dezastre și a văzut mulți oameni năpăstuiți care și-au pierdut casele și bunurile în cutremure, inundații, incendii și alte calamități. “Ați fi surprinși să vedeți cât de repede își revin oamenii după dezastru, e uimitoare rezistența oamenilor”, spune din experiență Robin, adăugând cât de important e ca oamenii să fie stabiliți, pe cât posibil, în același loc, în locul de unde provin. “E bine că aici sunt aceiași oameni care se cunosc, e aceeași comunitate, oamenii au rămas împreună. Cultural, există diferențe de atitudine a oamenilor în fața dezastrului, dar când sunt cu spatele la zid, oamenii se ajută unii pe alții”, a observat acesta.
Mihaela are 9 ani și îi spune lui Robin că învață și ea engleza la școală, deja știe să spună “Hello” și “What’s your name” și vrea să ajungă și ea în Scoția. Deocamdată locuiește într-unul dintre modulele din tablă din autobază cu cei 8 frați ai ei, mama și tata.
Proiectul a fost implementat cu susținerea Guvernului României, Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și a UNICEF. 60 de companii și peste 20.000 de donatori individuali au contribuit la finalizarea proiectului „Și eu reclădesc speranța!”.
Habitat for Humanity este o organizație non-profit care caută să elimine lipsa de adăpost și adăpostirea sărăcăciosă a persoanelor din întreaga lume. La nivel global, Habitat for Humanity a construit şi reabilitat peste 400.000 de locuințe pentru 2 milioane de persoane din mai mult de 3.000 de comunități, în 100 de țări de pe întreg globul. Habitat for Humanity România (Habitat pentru Umanitate) a ajutat până în acest moment peste 1.750 de familii din Bacău, Prahova, Neamţ, Botoşani, Bihor, Dolj, Constanţa şi Cluj să locuiască decent şi în demnitate.
Preluat de pe pgina http://totb.ro/?p=13976
Electrocasnice si mobilier pentru sinistratii din Şendriceni si Dorohoi
Biroul de Asistenţă Socială (BAS) "Diaconia" al Arhiepiscopiei Iaşilor a continuat acţiunea de ajutorare a familiilor sinistraţilor din Protopopiatul Dorohoi. Cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, luni, 11 iulie, reprezentanţii BAS "Diaconia" s-au deplasat în localitatea Şendriceni, unde au oferit electrocasnice şi mobilier de bucătărie pentru 15 familii. De asemenea, s-a realizat o anchetă socială pentru 30 de familii din Dorohoi care au fost afectate de inundaţiile de anul trecut. Marţi, 12 iulie, au fost distribuite electrocasnice familiilor care au fost evaluate. Oamenii au primit următoarele obiecte electrocasnice: aragaz, maşină de spălat şi combină frigorifică. După cum ne-a relatat Lăcrămioara Pădureţ, coordonator în cadrul Biroului de Asistenţă Socială "Diaconia" al Arhiepiscopiei Iaşilor, în total au fost distribuite, marţi, 60 de produse. "Multe din aceste familii nu au fost ajutate de nici o fundaţie, produsele oferite fiind de un real folos. În lunile care urmează dorim să continuăm această activitate, astfel încât să ajungem la mai multe familii din Dorohoi pentru a le oferi produse electrocasnice. Am constatat în urma evaluării de luni că numărul familiilor care merită să fie sprijinite este mult mai mare. Toate acţiunile pe care le întreprindem sunt aprobate de Permanenţa Consiliului eparhial Iaşi", a spus Lăcrămioara Pădureţ.
Amintim că această etapa de ajutorare a familiilor sinistraţilor a început marţi, 5 iulie, şi a vizat mai multe localităţi din judeţele Iaşi şi Botoşani. Selectarea familiilor care au primit bunurile pentru uz casnic s-a făcut ţinându-se cont de o serie de criterii, precum numărul de membri pentru fiecare familie, veniturile pe cap de membru, condiţiile de boală şi de alţi factori de risc social. (C. Ciofu)
Amintim că această etapa de ajutorare a familiilor sinistraţilor a început marţi, 5 iulie, şi a vizat mai multe localităţi din judeţele Iaşi şi Botoşani. Selectarea familiilor care au primit bunurile pentru uz casnic s-a făcut ţinându-se cont de o serie de criterii, precum numărul de membri pentru fiecare familie, veniturile pe cap de membru, condiţiile de boală şi de alţi factori de risc social. (C. Ciofu)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)